Manual de utilizare

Flotă

În secțiunea Flotă stau dronele, bateriile, acoperirea continuă, payload-urile, echipament & comunicații (cu comunicatoarele prin satelit), dispozitivele DJI și cheile de invitat; dispozitivele DJI au un capitol aparte, DJI Pilot 2. Fiecare activ are un istoric, niște scadențe și — acolo unde are sens — un responsabil: e baza pe care se sprijină misiunile și jurnalul de zbor.

Drone

Pentru fiecare dronă înregistrezi numele folosit curent, producătorul și modelul, numărul de serie (obligatoriu: e cheia după care importurile recunosc aeronava), clasa CE de la C0 la C6 sau legacy pentru aparatele dinaintea marcajului, MTOM în grame, costul de achiziție, durata de viață estimată în ore, firmware-ul și asigurarea cu scadență. Data poliței devine roșie când a trecut și portocalie în cele treizeci de zile dinainte.

Orele de zbor cresc singure din jurnalul de zbor și nu se ating manual: la fiecare înregistrare contorul dronei urcă cu durata zborului. Pentru că înregistrările din jurnal sunt imuabile, acel număr nu dă niciodată înapoi printr-o corecție tăcută. O dronă retrasă rămâne în arhivă cu tot istoricul ei.

Registrul de mentenanță acoperă intervenții cu dată, descriere, scadența următoare la dată sau la ore, iar alături stau programele de mentenanță recurente, la interval de ore, cicluri sau calendar, cu acțiunea Marchează ca efectuată. Dintr-o dronă descarci QTB-ul (jurnalul tehnic de bord) și certificatul de istoric operațional, care include verificarea lanțului de hash-uri.

Există și o etichetă utilă: acțiunea Etichetă dronă pierdută (QR) generează un cod de lipit pe aparat. Cine îl găsește deschide o pagină publică, lasă nume, contact, un mesaj și — dacă vrea — poziția; titularii și administratorii primesc semnalarea în clopoțel și prin push. Dacă inventariezi o flotă de la zero, acțiunea Adaugă din catalog creează drona și prima baterie cu specificațiile deja completate pentru cele mai răspândite modele.

Când treci o dronă pe retrasă apar două câmpuri opționale: vândut la și preț de vânzare. Niciun calcul nu le folosește și rămân la tine, ca restul flotei. Le cerem pentru că numărul acela îl știe doar cine a vândut: azi nimeni nu cunoaște valoarea reală a second-hand-ului — producătorii publică prețuri de listă, platformele anunțuri, iar prețul chiar plătit nu-l adună nimeni. Moneda se fixează în momentul vânzării: un preț din 2026 rămâne din 2026, chiar dacă mâine schimbi moneda.

Baterii

Fiecare baterie are etichetă, dronă atribuită, număr de serie, cicluri cu un eventual prag de sfârșit de viață, stare (încărcată, de încărcat, storage, scoasă din uz), cost și capacitate în mAh.

Contoarele sunt două și independente, ca în realitate. Ciclurile cresc din registrul de încărcări: înregistrezi începutul și sfârșitul unei încărcări, ciclul se numără, starea revine la „încărcată” și data ultimei încărcări se actualizează. Orele cresc în schimb din zborurile în care bateria a fost montată. La semnarea checklist-ului de post-zbor, și deja din momentul în care bateria e legată de un zbor, starea trece singură la „de încărcat”.

Numărul de cicluri devine roșu când ajungi la 80% din durata de viață estimată. Iar o baterie LiPo lăsată încărcată, nefolosită, mai mult de zece zile generează un avertisment în scadențar: e memento-ul să o aduci la tensiunea de storage.

Acoperire continuă

Lângă baterii stă simulatorul care răspunde la întrebarea zilelor lungi: „cu dronele, bateriile și încărcătoarele pe care le am, câte ore acopăr în zbor continuu? și ce mi-ar conveni să adaug?”. Setezi scenariul — drone în zbor, autonomie și timpi de încărcare, sloturi de încărcare, orizontul de acoperit — iar simularea îți spune dacă acoperi orizontul, unde se deschid golurile și care e gâtuirea.

Un rezultat merită atenție: „acoperă cele opt ore, dar nu rezistă mai mult”. Se întâmplă când deficitul dintre sloturile de încărcare și cerere mușcă abia după primele ore, erodând rezerva de baterii încărcate: simularea îl depistează încercând dublul orizontului, iar recomandarea îți spune câte baterii sau câte sloturi în plus sunt necesare ca să închizi golul. Deschis din Flotă, e un simulator și nu salvează nimic. Deschis dintr-o misiune, pornește de la durata și dronele ei, iar planul se salvează în misiune. Dacă bateriile au zboruri în jurnal, poți folosi autonomia lor reală în locul celei nominale.

Scor de sănătate 0-100

Lângă baterie apare un Scor de sănătate de la 0 la 100, recalculat din zborurile cu telemetrie atribuită. Verde de la 80 în sus, portocaliu de la 50, roșu sub 50.

Scorul e media ponderată a cinci componente, și merită să știi ce cântărește cât:

• dezechilibrul dintre celule (pondere 30) — media spread-ului pe ultimele zece zboruri; la 0 mV valorează maximul și scade până la zero la 200 mV, adică dublul pragului de atenție;
• tensiunea minimă pe celulă sub sarcină (pondere 25) — valoarea cea mai proastă din ultimele zece zboruri, liniar de la 3,30 V (zero) la 3,70 V (maxim);
• expunerea termică (pondere 15) — proporția zborurilor cu supraîncălzire din toate zborurile care au o măsurătoare de temperatură;
• descărcările profunde (pondere 15) — fiecare descărcare profundă din istoricul bateriei costă un sfert: de la a patra, componenta valorează zero;
• uzura pe cicluri (pondere 15) — ciclurile efectuate raportate la durata de viață estimată, adică max_cycles al tău dacă l-ai setat, altfel 200 de cicluri ca referință LiPo.

O componentă fără date iese din calcul, iar ponderile se redistribuie pe celelalte, așa că o măsurătoare lipsă nu e interpretată niciodată ca „totul e în regulă”.

Scorul e „n/a” când bateria nu are niciun zbor cu telemetrie de celulă sau de temperatură atribuită — niciun rând de istoric, sau rânduri care poartă doar procentul de încărcare sau doar GPS-ul. În acest caz nu se inventează o valoare de complezență: fără date nu există scor, și nu există nici un 100 implicit.

Pe fișa bateriei găsești și cicluri, ore, numărul de descărcări profunde, câte zboruri au adus efectiv date, trendul celulelor pe ultimele treizeci de zboruri (tensiune minimă și dezechilibru) și o histogramă a temperaturilor pe intervale până la 60 °C și peste. Titularii și administratorii pot lansa un Recalculează sănătatea pe o fereastră de zile la alegere; un recalcul automat rulează oricum în fiecare săptămână.

Limita de ținut minte e aceeași ca la telemetrie: datele sunt atribuite bateriei doar dacă era singura montată pe zbor. Cu două pachete nu se știe ce celulă aparține cui, așa că acel zbor nu lasă istoric și nu intră în scor.

Alarme de baterie

Din datele fiecărui zbor se nasc patru tipuri de alarmă. Două sunt critice, pentru că marchează o deteriorare permanentă a chimiei: descărcarea profundă, când o celulă coboară sub 3,30 V, și supraîncălzirea, când pachetul atinge sau depășește 60 °C. Două sunt avertismente, pentru că marchează o degradare de urmărit: dezechilibrul celulelor de la 100 mV în sus și sănătatea scăzută, când scorul coboară sub 60.

Fiecare alarmă arată valoarea măsurată lângă pragul depășit, așa că știi mereu cu cât ești în afară.

Alarmele ajung la titulari și administratori în clopoțel și, pentru cine a activat notificările browserului, și prin push: un singur avertisment pe baterie și pe zbor, nu unul pe prag. Le regăsești ca insignă pe intrarea Baterii din meniu — roșie dacă există cel puțin una critică, portocalie altfel — pe fișa bateriei la Alarme și în capul Scadențarului, cu cele critice primele.

Două măsuri evită avalanșele. Un zbor decolat cu mai mult de șapte zile în urmă scrie istoricul, dar nu generează alarme: un import întârziat nu e o urgență. Iar alarma de sănătate scăzută se repetă cel mult o dată la șapte zile pe baterie, pentru că un scor scăzut rămâne scăzut mult timp.

Confirmarea se dă din fișa bateriei, cu acțiunea Confirmă: înregistrează cine și când, scoate alarma din scadențar și scade numărul de pe insignă. Luarea la cunoștință nu vindecă bateria, și de altfel alarma rămâne în istoric cu numele și data celui care a confirmat-o.

În dashboard, caseta Baterii cu risc listează până la opt pachete cu scor sub 60, de la cel mai prost. Când nu e nimic de semnalat, caseta dispare, în loc să spună că totul e bine.

Payload-uri și calibrări

Camerele termice, senzorii multispectrali, LiDAR-urile și senzorii RGB sunt active de sine stătătoare, cu producător, model, număr de serie, dronă de destinație și cele două date de calibrare: când a fost făcută și când expiră. Scadența devine roșie odată trecută și apare în scadențar și în verificările automate ale misiunii.

Și payload-urile au custodie: tabelul arată cine îl are acum și cine l-a folosit ultimul, iar din fișă se deschide istoricul predărilor — cine, pentru ce misiune, de când până când, cu notele. E doar în citire: acele rânduri le scriu preluarea și returnarea, nu se completează manual. Ce nu există astăzi pentru payload-uri e un istoric al calibrărilor: rămân cele două date, Ultima calibrare și Următoarea calibrare.

Echipament și custodie

În Echipament & comunicații inventariezi telecomenzi, anemometre, stații radio, linkuri video, ground station, tablete și tot restul, fiecare cu un cod de inventar scurt — text liber, sugestia e RC-01, ANE-01, și trebuie să fie unic în organizația ta. Pentru telecomenzi indici și dronele compatibile.

Dacă obiectul are o baterie internă, apar starea de încărcare și ciclurile, iar registrul de încărcări funcționează ca la bateriile de zbor: de pe teren se poate marca încărcarea din mers, cu aceeași consecință asupra stării. Există și datele de calibrare și un registru de mentenanță.

Custodia răspunde la întrebarea care contează pe teren: cine are ce. Preia deschide o custodie — o poți atribui și unui coleg, nu doar ție — iar Returnează o închide. Istoricul custodiilor păstrează utilizator, misiune, preluare și returnare. În misiune o telecomandă se asociază cu o singură dronă, care trebuie să fie printre cele compatibile: aceeași regulă care e valabilă pe teren.

Comunicatoare prin satelit

Sunt comunicatoarele prin satelit ale organizației, canalul care duce un SOS acolo unde nu e rețea, și se deschid din Echipament & comunicații cu butonul Comunicatoare prin satelit. Înregistrezi tipul dispozitivului — Garmin inReach, SPOT, ZOLEO și Iridium SBD — identificatorul, IMEI-ul și, dacă vrei, membrul căruia îi e atribuit.

La fiecare zece minute platforma interoghează feed-urile și actualizează ultima poziție a dispozitivului; dacă feed-ul semnalează un SOS, alarma pleacă imediat spre sala de operațiuni. Titularii și administratorii pot forța și o sincronizare cu Sincronizează acum.

O precizare onestă: astăzi sunt interogate activ feed-urile inReach și SPOT. Dispozitivele ZOLEO și Iridium SBD se înregistrează la fel, dar traficul lor nu trece prin această sincronizare — Iridium SBD sosește pe altă cale, prin webhook.

Drone care nu sunt ale tale

Se întâmplă, și nu e o excepție rară: drona unui voluntar care zboară pentru asociație, drona unui cursant într-o școală de zbor. Operațiunea e a ta, aeronava nu.

Înainte să pui acea dronă în flotă, oprește-te: flota sunt aparatele de care răspunzi tu — clasă, asigurare, MTOM, scadențe, mentenanță. Să bagi acolo aeronava altcuiva înseamnă să semnezi pentru un lucru pe care nu-l ții în mână.

De aceea există cheia de invitat, în Flotă → Chei de invitat. O emiți declarând cine zboară și de ce: două câmpuri obligatorii, plus organizația de apartenență, dacă are una. De acolo, cine zboară încarcă zborurile ca de obicei, și se întâmplă trei lucruri:

• zborul intră în jurnalul de zbor al tău, împreună cu înregistrările și datele lor — dovada e a celui care a comandat operațiunea;
• drona rămâne în afara flotei: fără scadențar, fără asigurare, fără mentenanță. Orele ei nu intră în contul flotei, dar orele operaționale rămân ale tale, pentru că acel zbor l-ai făcut cu adevărat;
• declarația pe care ai scris-o — cine și de ce — intră în dovada zborului și nu mai poate fi schimbată în tăcere. Peste șase luni, acel zbor se explică singur.

Cheia se vede o singură dată: în baza de date rămâne doar amprenta ei, deci nu e recuperabilă nici măcar de noi. Dacă o pierzi, se emite alta. Expiră după nouăzeci de zile și o poți revoca înainte. ⚠️ Revocarea închide ușa zborurilor noi, nu le atinge pe cele deja intrate: rămân unde sunt, cu declarația lor în dovadă.

Certificatul de istoric operațional al unei drone care nu e a ta spune ce putem dovedi cu adevărat: istoricul ei la tine, nu istoricul ei întreg — înainte și după a zburat pentru alții, și asta n-o știm.